Cheile Oltețului
Cheile Olteţului, aflate la 7 km de cabana ,,Casa Domnească”, oferă un spectacol de o splendoare feerică.
Rezervaţia naturală din judeţul Gorj, care acoperă Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi, dezvăluie locuri de o frumuseţe ameţitoare. Totul, pe o suprafaţă de 150 de hectare.
Citeste mai mult
Cheile Olteţului se află pe raza comunei Polovragi, din judeţul Gorj, şi se întind pe o distanţă de doi kilometri. La intrare se află Rezervaţia naturală Cheile Olteţului care a fost declarată, printr-o lege din anul 2000, arie naturală protejată de interes naţional.
Când pătrunzi pe Cheile Olteţului, parcă intri într-o altă lume. O lume sălbatică şi plină de tot felul de mistere, unde te simţi copleşit de semeţia munţilor care se înalţă către cerul ce abia se mai zăreşte, ca o fâşie albastră. Apa Olteţului separă Munţii Parâng şi Căpăţânii care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei fiind de ordinul metrilor şi chiar a zecilor de centimetri.
Atunci când intri pe Cheile Olteţului, civilizaţia rămâne undeva în urmă, la porţile nevăzute care separă cele două lumi. Temperatura scade brusc cu aproape 10 grade Celsius, pentru că razele soarelui pătrund cu greu prin vegetaţia abundentă şi printre munţii care formează parcă un acoperiş. O senzaţie plăcută, pe moment, un semn clar că trebuie neapărat să-ţi mai pui o haină pe tine. Pe tot versantul muntelui se pot observa scobituri de diferite dimensiuni şi forme.
Peștera Polovragi
Citeste mai mult
Intrarea în peşteră se află în Cheile Olteţului, deasupra râului ce desparte Munţii Căpăţâna de Munţii Parâng.
Peştera are o lungime (până în prezent cercetată) de 11 km. Traseul vizitabil pentru turişti este de aprox. 800 m.
Acest traseu este iluminat.
Peştera a fost folosită încă de pe timpul dacilor. Legenda spune că acolo ar fi trăit zeul dac Zalmoxis.
Peștera Muierilor
Citeste mai mult
Peştera Muierii are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologica împartita in doua sectoare:sectorul de nord (1.500m)şi sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălţime se alfa etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de 573 m , ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o reţea de diverticule foarte greu accesibilă.
Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.
Alte câteva atracţii sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi,lei,hiene,vulpi,lupi,capre sălbatice si mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre…
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea Polovragi, mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, interesant monument arhitectonic. Manastirea este construită în stilul bizantin.
Complexul mănăstiresc Polovragi este amplasat la poalele muntelui Piatra Polovragilor în apropierea Cheilor Olteţului, la marginea localităţii Polovragi din judeţul Gorj.
Este aproape de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de 300 de ani.
Citeste mai mult
De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos.
Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare.
Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu.
Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie şi Ionu – zugravi.
Mănăstirea Horezu
Mănăstirea Horezu este considerată cel mai reprezentativ monument al arhitecturii secolului 17 al Tării Românesti.
Mănăstirea Horezu (Mănăstirea Hurezi), cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei româneşti din acel timp, a fost construită între anii 1690 şi 1693, biserica mare a aşezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693.
Citeste mai mult
Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului Romanii de Jos, în satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraş Horezu, într-un colţ pitoresc sub munţii Căpăţânii, unde singurătatea şi liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat şi denumirea locului. La data întemeierii exista în vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale.
Meşterii care creează această capodoperă, impulsionaţi de spiritul ctitorului Constantin Brâncoveanu, sunt Istrate lemnarul, Vucaşin Caragea pietrarul şi Manea vătaful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe şi Ichim. Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu şi familia Cantacuzino.
Lăcaşul este o remarcabilă realizare a artei brâncoveneşti, care se distinge prin originalitate, măestria liniilor şi culorilor.
Mânăstirea Dintr-un Lemn
Mânăstirea Dintr-un Lemn este un aşezământ monahal din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea şi 5 km de oraşul Băbeni, Vâlcea.
Cea mai veche mărturie despre apariţia mănăstirii într-un ţinut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Ţărilor Române, diaconul grec Paul de Alep.
Citeste mai mult
Acesta pe la 1653-1658, însoţind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susţine că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii domnului.
Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.
În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa aşezământului monahal.
Mănăstirea Bistriţa
Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume. Faptul este atestat de un document din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul.
Citeste mai mult
Mănăstirea Bistrita a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509 care lupta împotriva Craioveştilor. Un document al vremii specifică ca Mihnea Vodă lupta împotriva Croioveştilor „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii din temelie o au risipit”.
Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 – 1519 tot de Craioveşti.
Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a lăcaşului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată şi s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupeşti şi sufleteşti, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcaşul să fie asaltat de numeroşi perelini.
Legenda spune că moaştele sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.
Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaştelor.
Însă dragostea banului faţă de moaşte are alt deznodămât: aşezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame:”Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage”.
Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureştiul este adusă racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în faţa Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ţinute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv.
În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie aşezate sfintele moaşte.
Manastirea Crasna
Manastirea Crasna este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, nepot al Marelui Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul.
Al. Stefulescu face o descriere completa catapetesmei, giuvaier de arta decorativa: “Intre naos si altarul bisericii se afla un giuvaier de catapeteasma, cap de opera a sculpturii si picturii romanesti, din veacul XVII-lea.
.
Citeste mai mult
La 1786 Manastirea figureaza ca metoh al Episcopiei Ramnicului.
Pictura este in fresca si dateaza din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tampla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusa de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova.
Deosebit de valoros este tabloul votiv reprezentand pe Matei Basarab si Mitropolitul Stefan.
Familia Ctitorului Gh. Tatarascu si-a exprimat dorinta de a aduce ramasitele pamantesti ale celui care a fost prim-ministru al Romaniei, la Crasna, un loc binecuvantat pe care cu stradanie monahii il pot schimba in renume. La Manastirea Crasna frumosul este cu adevarat la el acasa.
Băile Săcelu
Localitatea Săcelu este situată la poalele Dealului Săcelu, la 340 m. altitudine, pe drumul judeţean 661, la 7 km N de DN 67 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea, la circa 20 km de gara CFR Târgu Cărbuneşti si la circa 30 km de Targu Jiu, intr-o zona de dealuri acoperite cu paduri de stejar si fag.
Citeste mai mult
Principalii factori curativi sunt apele minerale (iodurate, bromurate, sodice, clorurate, sulfuroase) utilizate atat in cure interne cat si externe precum si namolul terapeutic din lac.
Acestia se utilizeaza in tratarea unor afectiuni reumatismale, ginecologice si asociate, precum si afectiuni ale sistemului nervos central si periferic.
Exista si un izvor de apa minerala (denumit Caciulata), care trateaza afectiuni ale stomacului, pancreasului, colonului, etc.
Rânca
Rânca este o staţiune aflată pe raza oraşului Novaci şi a comunei Baia de Fier, judeţul Gorj, situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpuşa în Munţii Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de oraşul Novaci pe şoseaua Transalpina (DN67C).
Citeste mai mult
La Rânca se găsesc două pârtii, una de nivel mediu şi una pentru începători, aceasta din urmă fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă.
Rânca este o zona excelenta de freeride, fani de snowboarding şi ski extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vf. Păpuşa (alt. 2135m).
Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie pâna in aprilie, stratul de powder fiind intreţinut de de precipitaţiile dese sub formă de ninsoare.